In implantologia dentara se vorbeste adesea despre calitatea osului in care urmeaza sa fie inserat un implant dentar ca o conditie esentiala.
Inainte de procedura de inserare a unui implant dentar, este necesara evaluarea structurii osoase in zona in care va fi plasat implantul, pentru a determina daca exista conditiile adecvate pentru osteointegrare.
O conditie necesara pentru efectuarea interventiei chirurgicale este data de cantitatea si calitatea tesutului osos care trebuie sa fie compatibile cu implantul.
Tipul de implant dentar este definit evaluandu-se diametrul si lungimea tesutului osos. Evaluarea cantitativa si calitativa trebuie efectuata de catre un medic specialist implantolog, care are in vedere urmatorii factori:
- cantitatea de tesut osos pierdut in urma extractiei;
- tipul dintelui care trebuie inlocuit;
- tipul de proteza care trebuie introdusa;
- starea de sanatate a pacientului.
Investigatia radiologica
Tehnicile moderne de investigare radiologica disponibile permit o informatie din ce in ce mai aprofundata, capabila sa identifice si sa evalueze conditiile optime pentru efectuarea interventiei de implant dentar.
Pentru a efectua o evaluare cantitativa a tesutului osos in care va fi introdus implantul, este necesara utilizarea unei investigatii radiografice.
Radiografiile dentare care pot fi utilizate sunt de diferite tipuri:
Radiografie intraorala: aceasta este o radiografie normala a dintilor realizata astfel incat sa evidentieze clar zona afectata si pe cea a dintilor adiacenti. Acest tip de investigatie permite o evaluare precisa a latimii si inaltimii osului disponibil pentru implant. Datele obtinute din radiografia intraorala indica cat de lung poate fi un implant si cat de departe de radacinile adiacente.
Radiografia panoramica este o radiografie completa a intregii guri intr-un singur cadru. Cu ajutorul acesteia sunt evaluate toate structurile anatomice din jur, pana la articulatia temporomandibulara, sinusurile maxilare si cavitatile nazale. Aceasta metoda permite analiza structurilor osoase cu o precizie milimetrica, chiar daca este o evaluare bidimensionala (inaltimea si latimea osului).
Tomografia computerizata permite o vedere tridimensionala a osului, utilizata mai ales atunci cand osul disponibil este atrofiat sau zona care trebuie tratata este aproape de structuri anatomice delicate (nervi paranazali).
Tomografia computerizata este cea mai completa solutie pentru investigatii cantitative, unul dintre cele mai fiabile mijloace de cercetare imagistica si cel mai utilizat. In ceea ce priveste aplicatia maxilo-faciala, scanarea CT se refera la arcul mandibular, maxilar sau la ambele. Folosind aceasta metoda, se obtin imagini tridimensionale ale grosimii osului afectat, pe langa latime si lungime. Acest rezultat este obtinut prin reconstructia numeroaselor “felii” de tesut osos de pana la 1 milimetru. Tomografia dentara poate reconstitui imagini tridimensionale ale dintilor si oaselor, dar si ale tesuturilor moi, precum ligamentele si gingiile.
In urma unui astfel de control, implantologul poate masura direct pe computer, cu o precizie absoluta, cantitatea de os disponibila pentru interventie.
Caracteristicile osului pe care urmeaza a fi inserate implanturile sunt calitatea si densitatea osului
Calitatea oaselor nu este doar o chestiune de continut de minerale, ci si de structura.
Densitatea mineralelor osoase reprezinta cantitatea de minerale continute intr-un centimetru cub de os. Cu cat densitatea este mai mare, cu atat se asigura o suprafata de contact mai mare cu implantul, ceea ce duce la o osteointegrare mai rapida si la o stabliitate mai mare a lucrarii.
In cazul in care aceste conditii nu sunt indeplinite si, din diverse motive, nu exista suficient tesut osos, este necesar sa fie adaugat tesut osos pentru a realiza implantul, procedura numita aditie de os sau sinus lifting. Aceasta se efectueaza inainte sau in timpul operatiei de inserare a implantului dentar.
Evaluarea acestor doi parametri, calitatea si densitatea oaselor, precum si cantitatea osoasa, va fi decisiva pentru alegerea locului in care se va introduce un implant dentar. Ele vor fi cea mai buna garantie pentru a asigura stabilitatea optima si viitoarea integrare.
